Psiholog Ana Raluca Chișcu, psihoterapeut CBT-E
Tulburările de comportament alimentar – anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de mâncat compulsiv – afectează o parte semnificativă din populație, în special persoanele de sex feminin. Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă debutează de regulă la pubertate sau în adolescență, continuând însă și la vârsta adultă pentru o mare parte dintre cei care suferă de aceste tulburări.
Tulburările de comportament alimentar sunt considerate tulburările psihice cu cea mai crescută rată de mortalitate, datorată fie consecințelor medicale ale comportamentelor alimentare disfuncționale, fie suicidului. De altfel, riscul de suicid la persoanele cu anorexie nervoasă este de 18 ori mai crescut, comparativ cu persoanele de aceeași vârstă și același sex, în timp ce la persoanele cu bulimie riscul este de 7 ori mai mare.
Întrucât tulburările de alimentație determină o serie de complicații medicale, printre care se numără și efectele adverse asupra sistemului imunitar (la persoanele malnutrite, indiferent de greutatea corporală), putem aprecia că persoanele cu tulburări de alimentație se află în categoria de risc pentru COVID-19.
Este astfel cu atât mai important ca în această perioadă, persoanele cu tulburări de alimentație să urmeze un proces terapeutic de recuperare și, cu ajutorul unui dietetician sau medic, un regim alimentar care să asigure aportul caloric și nutritiv necesar.
Persoanele cu tulburări de alimentație pot întâmpina și alte probleme de sănătate psihică în această perioadă, precum depresia sau tulburările de anxietate, din cauza lipsei altor activități plăcute, scăderea socializării față-în-față, sau a îngrijorărilor privind sănătatea, siguranța locului de muncă sau a situației financiare (în cazul adulților). Adolescenții cu tulburări de alimentație pot resimți acut lipsa socializării cu colegii de școală, și lipsa activităților în afara casei.
Sentimentele de singurătate, vinovăție și inutilitate, care sunt de regulă prezente la persoanele cu tulburări de alimentație, pot deveni mai intense în această perioadă.
Tratamentul tulburărilor de alimentație în perioada COVID-19
Printre cele mai eficiente tratamente ale tulburărilor de comportament alimentar se numără terapia cognitiv-comportamentală optimizată (CBT-E), dezvoltată de Prof. Cristopher Fairburn și echipa sa. Acest tip de terapie cognitiv-comportamentală adaptată pentru persoanele cu tulburări de alimentație este structurată în 4 stadii, vizând modificarea comportamentelor alimentare disfuncționale și scăderea supra-valorizării greutății și formei corporale în auto-evaluarea de sine (această supra-valorizare fiind considerată nucleul psihopatologic al acestor tulburări).
Deși prezintă dezavantajul diminuării comunicării non-verbale, terapia cognitiv-comportamentală optimizată poate fi adaptată cu ușurință la varianta online (Zoom, Skype etc).
Dacă suferiți de o tulburare de comportament alimentar, vă recomandăm să continuați sau să începeți cât mai curând procesul de recuperare! Mai multe informații despre tulburările de alimentație puteți găsi pe site-ul Academy for Eating Disorders sau National Eating Disorders Association
Informații pentru practicieni
Deși ne confruntăm cu o situație ieșită din comun, continuați să urmăriți protocolul CBT-E, acordând însă o atenție deosebită următoarelor aspecte:
- Observați dacă apar semne ale depresiei sau ale unei tulburări de anxietate, care pot necesita tratament medicamentos
- Investigați riscul de suicid, care poate crește în această perioadă
- Includeți în agenda terapeutică aproximativ 10 minute la fiecare ședință pentru a discuta posibilele dificultăți sau îngrijorări ale pacienților privind COVID-19, și situația actuală
- Asigurați confidențialitatea ședințelor desfășurate online
- Observați dacă există o creștere a comportamentelor de asigurare sau verificare corporală (dat fiind timpul petrecut acasă), precum și o creștere a utilizării rețelelor de socializare și implicit a vizionării de imagini și / sau articole care declanșează sau întăresc convingerile specifice tulburării și încercați limitarea acestora (inclusiv prin realizarea unei liste de posibile alte activități)
- Transmiteți, pe email sau pe Skype (sub formă de document) a unui rezumat al ședințelor
Încurajați pacienții aflați în recuperare să vă transmită jurnalul de auto-monitorizare prin email, sau prin crearea unui document online – folosind de exemplu Google Docs.
O aplicație utilă pentru desfășurarea ședințelor de terapie online, atât pentru dumneavoastră cât și pentru pacienți, este Recovery Record.